Asta daca nu esti deja initiat in arta luatului in cur de bunavoie si stii cum e.
Daca nu stii, incearca urmatorii pasi simpli si vei cunoaste placerea:
1. Gaseste o firma la care iti doresti sa te angajezi.
Luam o firma internationala de IT care-si deschide birou in Romania. Poate are birouri si in India. Poate face investment banking software. Nu ar fi politic corect sa dam nume. Sa spunem doar ca ar putea avea sediul in Sema Park, poate la etajele doi si trei. Poate, nu garantez.
Sa spunem ca la HR au 3 fete dragute.
Sa ne imaginam ca CEO-ul, roman, este un domn ce ar intruchipa cu succes personajul arhicunoscut popular ca Bula. Sa presupunem ca el este foarte mandru ca se afla acolo si ca, dupa nivelul lui de cultura si educatie, e normal sa vorbesti cuiva pe un ton mai mult decat impertinent si nesolicitat de obraznic. Plus o idee de agramat, daca tot e sa o facem cum trebuie.
2. Aplica. (Stai infrigurat acasa in asteptarea raspunsului, viseaza, spera, iluzioneaza-te cu promisiunile unei cariere stralucitoare trasate de departamentul HR in job description si mai ales in denumirea postului)
3. Raspunde cand esti sunat. Accepta intalnire.
4. Prezinta-te la primul interviu. Da testul de aptitudini. Trece-l.
5. Prezinta-te la al doilea interviu, cu team manager-ul. Trece-l.
6. Prezinta-te la al treilea interviu, cu CEO-ul roman. O placere! Trece-l.
7. Accepta postul si oferta finala prezentata. Stabileste o data la care incepi.
8. Inceteaza sa mai cauti alt job.
9. Accepta sa vii sa semnezi contractul de munca, conform ofertei.
10. Ajuns la sediu pentru a semna contractul, nu da nici un fel de importanta continutului lui. Citeste suma bruta, asigura-te ca e conform ofertei.
11. Ignora cu desavarsire faptul ca la contractul cadru se adauga 2 anexe misterioase care nu sunt mentionate in contract ca fiind parti integrante si care tie nu-ti parvin ulterior semnarii. Trece cu vederea ca, din punct de vedere legal, anexele unui contract semnate la aceeasi data cu contractul vor fi mentionate in cadrul lui, si descris continutul lor ca atare.
12. Semneaza ca primarul contractul. Si anexele, ca Hei, iti vor da bani si te vor lasa sa lucrezi la ei! Au si La Fantana!! Si uneori iti dau si 3-in-1 d-ala cu lapte, baaa!
Ignora cu desavarsire prevederile anexelor care suna, in mare, cam asa:
- Societatea are in orice moment dreptul de a modifica oricare si toate atributiile postului, si va comunica o decizie in acest sens Angajatului. Angajatul va avea obligatia de a se conforma.
- Societatea are in orice moment dreptul de a reloca Angajatul catre orice alt oras sau tara, si va comunica o decizie in acest sens Angajatului. Angajatul va avea obligatia de a se conforma.
- Societatea va decide, 1 data pe an, daca si in ce masura Angajatului i se cuvine sa primeasca un bonus. Se mentioneaza in mod expres ca Angajatul nu are dreptul de a renegocia salariul.
Ignora cu desavarsire faptul ca, numai ca exemplu, in Codul Muncii, art. 39, lit. k), se mentioneaza clar ca Angajatul are dreptul la negociere colectivă şi individuală: Daca nu ma crezi, iaca.
- Societatea este unic proprietar asupra oricarei Realizari a Angajatului (se vor considera Realizari orice fel de creatii, inventii etc.), indiferent daca aceste Realizari au sau nu legatura cu activitatea Angajatului in cadrul Societatii. Angajatul are obligatia de a semna orice patent, delegatie, acte legate de folosinta Realizarilor, la cererea Societatii.
- Angajatul nu are dreptul de a se angaja in nici o alta activitate, indiferent daca este sau nu remunerata, fara acordul prealabil scris al Societatii.
si tot asa 4 pagini.
13. Nu, nu trage concluzia de bun simt cum ca prevederile astea nu ar fi de bun simt. Neaparat fii cat de bou poti si nu te simti abuzat. Nu calcula sub nicio forma ca asemenea prevederi contractuale sunt ilegale si iti rapesc drepturi fundamentale, pe care le ai prin esenta, ca om. Nu crede ca esti atacat, ca cineva incearca sa te faca sa semnezi si contractul de vanzare-cumparare cand iti cumpara sufletul. Si vrea si chitanta.
14. Nu presupune prin absurd ca Societatea, dat fiind faptul ca anexele put a ilegalitati si nu sunt mentionate expres in contractul cadru, va inregistra la ITM numai contractul cadru, pastrand pentru orice eventualitate anexele ca document semnat de tine si care iti va putea fi oricand imputat.
15. Apleaca-te capra, boule!
Si nu te mai mira niciodata de ce esti un inapt, un impotent si de ce tara asta a ajuns bataia de joc a tuturor. Noi si India, numai acolo se mai accepta cacaturile astea! Si numai boii ca tine creeaza situatii si imprejurari din care sufera intelectuali ca mine!
Nu te mai uita niciodata in jur cu dispret sau disperare. Tu ai creat ce e acolo. Din cauza inaptilor ca tine ajunge o tara sa fie de mana a treia. Din cauza ta politica se pisa pe tine, din cauza ta se scumpeste benzina, din cauza ta ti-a plecat gagica sa-l futa pe altu'!
De mentionat ca placerea deplina nu poate fi indeplinita decat cu urmatoarele conditii:
*Trebuie sa ai un soc de fiecare data cand realizezi ca viata ta e de cacat, sa te miri cand vezi ca tu si ai tai si prietenii tai sunteti niste ratati patentati si vietile voastre se rezuma la un salariu de 15 milioane si o serie nelimitata de abuzuri la care te expui inconstient, dar de bunavoie si pe care nu faci decat sa le tolerezi zilnic, ca sa mai faci loc sa te mai expui la cateva.
*Trebuie sa te miri ca oamenii sunt rai si faci cum faci si ei tot ti-o trag in cur. La facturi, la coada la paine, la liceu, la facultate, la primarie, la munca, in trafic, la film, in tramvai, la disco in Regie, la Kaufland. Desi tu nu faci nimic.
Si aici ai dreptul de a primi raspunsul divin, insotit fara gres de un fundal de "aaaaaaaaaaaaaaaaaaa" cantat de 100 de voci de ingerasi. Primesti raspunsul la intrebarea "de ce?":
Pentru ca esti un bou!
Sau o vaca!
Prostilor!
Friday, October 22, 2010
Thursday, October 21, 2010
FUtilitate generala.
Naivitatea caracteristica anilor copilariei ma facea sa nu-mi pese de asta. Ma miscam anevoie prin viata fara sa am o sustinere concreta in a stabili niste limite si reguli esentiale vietii mele. Minus ne-updatatele sfaturi batranesti vehiculate de bunici. Eram doar un copil, am putea spune. Nu intelegeam importanta actiunilor mele prezente din perspectiva consecintelor lor viitoare. Nu aveam idee ce va sa insemne asta pe termen mai lung. E dificil sa te dezvolti personal intr-o societate care nu acorda atentie detaliilor vitale vietii tale si trateaza cu indiferenta evolutia ta particulara. Cine, daca nu ea, este responsabila de bunul mers al lucrurilor si de perceptia corecta a individului asupra realitatii? Cine, daca nu mecanismele ei autoritare, sunt raspunzatoare pentru a trezi la viata constiinta oamenilor?
Deznodamantul dureros (pot sa certific - atat fizic si cat emotional) al nesabuintei: litiaza renala. De la o varsta frageda, nici 21 de ani impliniti. Au urmat interminabile tratamente medicale, internari, dureri, solutii - timp de trei ani. In final, medicina a triumfat si ma pot considera din nou un om ca toti ceilalti. Dar pentru ce aceasta suferinta? Cum am fi putut sa o curmam?
Aceasta a fost cel mai probabil si intrebarea Consiliului National al Audiovizualului, intrebare al carei raspuns a generat Campania “Pentru un stil de viaţă sănătos”. Simtindu-se responsabili de educarea publicului in sensul unui trai adecvat din punct de vedere medical si stiintific, vazand cu ochiul liber nesocoteala celor care nu adera la principiile corespunzatoare unei vieti adecvate doar din lipsa unei indrumari autentice si corecte, si-au asumat rolul de calauza prin intuneric, au imprumutat caracteristicile unui veritabil tuareg si au actionat. Incununarea scopului si eficientei unei autoritati de stat valabile si temeinice!
De-as copilari si eu din nou in timpurile acestea. As stii sa beau 2 litri de apa pe zi. Mi-as filtra rinichii cu ea. Filtra-mi-as rinichii!
As preveni durerea si necazul. Ca doar adevar graieste vocea grava a lui nenea din TV la fiecare 15 min, inainte si dupa ce vad reclame la cel putin 15 produse daunatoare complet pentru "un stil de viata sanatos". Eheee, nu suntem toti atat de norocosi sa ne nastem si sa crestem intr-o societate europeana care, avandu-le deja pe toate, exceland deja la orice alt capitol, cum era si normal, isi coboara acum privirea spre detaliile vietii celor ce o compun, manati doar de viziunea sanatatii lor impecabile, traiului lor bun si de un dorinta unui viitor mai stralucit chiar si decat prezentul. Daca ar fi posibil.
Pe mine una ma unge pe suflet sa stiu ca e cineva acolo care (neavand nici o certitudine care ii este rolul si scopul, in afara celui evident de cheltuiala inutila din banii mei bugetati) toata ziua nu face decat sa se gandeasca cum sa-mi fie mie mai bine, cum sa ma protejez eu si famila mea - mancand fructe si legume, band doi litri de apa pe zi, respectand orarul meselor - cum ar putea ei sa-mi ofere si mai multe comoditati decat nenumaratele de care am parte si asa, doar ca sa se asigure ca duc o viata fara de cusur. Multumesc, CNA!
Fara legatura evidenta, dar subinteleasa prin morga patetica afisata de toti FUtilii:
Deznodamantul dureros (pot sa certific - atat fizic si cat emotional) al nesabuintei: litiaza renala. De la o varsta frageda, nici 21 de ani impliniti. Au urmat interminabile tratamente medicale, internari, dureri, solutii - timp de trei ani. In final, medicina a triumfat si ma pot considera din nou un om ca toti ceilalti. Dar pentru ce aceasta suferinta? Cum am fi putut sa o curmam?
Aceasta a fost cel mai probabil si intrebarea Consiliului National al Audiovizualului, intrebare al carei raspuns a generat Campania “Pentru un stil de viaţă sănătos”. Simtindu-se responsabili de educarea publicului in sensul unui trai adecvat din punct de vedere medical si stiintific, vazand cu ochiul liber nesocoteala celor care nu adera la principiile corespunzatoare unei vieti adecvate doar din lipsa unei indrumari autentice si corecte, si-au asumat rolul de calauza prin intuneric, au imprumutat caracteristicile unui veritabil tuareg si au actionat. Incununarea scopului si eficientei unei autoritati de stat valabile si temeinice!
De-as copilari si eu din nou in timpurile acestea. As stii sa beau 2 litri de apa pe zi. Mi-as filtra rinichii cu ea. Filtra-mi-as rinichii!
As preveni durerea si necazul. Ca doar adevar graieste vocea grava a lui nenea din TV la fiecare 15 min, inainte si dupa ce vad reclame la cel putin 15 produse daunatoare complet pentru "un stil de viata sanatos". Eheee, nu suntem toti atat de norocosi sa ne nastem si sa crestem intr-o societate europeana care, avandu-le deja pe toate, exceland deja la orice alt capitol, cum era si normal, isi coboara acum privirea spre detaliile vietii celor ce o compun, manati doar de viziunea sanatatii lor impecabile, traiului lor bun si de un dorinta unui viitor mai stralucit chiar si decat prezentul. Daca ar fi posibil.
Pe mine una ma unge pe suflet sa stiu ca e cineva acolo care (neavand nici o certitudine care ii este rolul si scopul, in afara celui evident de cheltuiala inutila din banii mei bugetati) toata ziua nu face decat sa se gandeasca cum sa-mi fie mie mai bine, cum sa ma protejez eu si famila mea - mancand fructe si legume, band doi litri de apa pe zi, respectand orarul meselor - cum ar putea ei sa-mi ofere si mai multe comoditati decat nenumaratele de care am parte si asa, doar ca sa se asigure ca duc o viata fara de cusur. Multumesc, CNA!
Fara legatura evidenta, dar subinteleasa prin morga patetica afisata de toti FUtilii:
Tuesday, October 19, 2010
Scenariu de film porno - categorie triplu X D(in pacate prea des).
El - trecut de prima tinerete, pe care oricum nu si-a trait-o prea intens, strain, cetatean al unei tari nu cu mult mai dezvoltate conceptual, rezonabil din punct de vedere fizic, intelectual - sub cat s-ar evalua el, resurse proprii materiale si financiare - peste mediu, dar nu cu mult. Posesor de elemente de imagine propulsatoare de nivel social intr-o tara sub-dezvoltata - telefon Blackberry - da, masina - jeep negru motorizat nemtesc - da, obiceiuri sociale desfasurate in medii promovate ca fiind "cool" - in limitele rezonabile.
Ea - romanca, incadrabila in limitele 90-60-90, cu corespondent IQ de 10, ambitioasa din punct de vedere material in limitele trasate de figura ei materna (neancorate neaparat in realitatea actuala) si sustinute ideologic de anturaj, resurse proprii (materiale, financiare, cerebrale) - zero. Posesoare de elemente aparente de imagine propulsatoare de nivel social intr-o tara sub-dezvoltata, ca cetatean al ei - in limitele de jos, jongland cu aparentele pe principiul avantajului terenului propriu.
Schita dialog si comentarii regizorale:
El, in gand, evident in limba materna:
- Ce "cool" sunt azi si intotdeauna. Or sa pice femeile ca mustele in fata mea! Nimeni nu stie ca renunt la o masa pe zi ca sa-mi permit benzina la jeepul meu negru si ca de fapt merg la cazino ca sa mananc gratis masa de dinaintea aleia pe care o sa o sar.
Ea, observand nivelul de "cool" si picand ca musca, incercand o abordare curajoasa in limba lui materna:
- Hey, baby! Vrei sa ne cunoastem mai bine?
El: - La mine sau la tine?
Ea: - Aaaaahh, normal ca la tine, baby! Eu stau cu ai mei. Nu chiar acum, dar poate mai tarziu, imi vei plati chirie ca sa stau si eu singura, ca tot omu'.
El: - Ok.
In timpul actului secsual
El, in gand: - Uau, ce tari sunt femeile din tara asta. Fac secs asa, dezinteresat. Le place viata, asta e faza!
Ea, in gand, varianta 1: - Apartamentul cu chirie as vrea sa fie undeva langa ai mei, sa pot sa ii vizitez mai des fara sa dau bani la taxi. Oare daca insist putin si fac frumos imi ia si mie un Blackberry sa stau pe Facebook cu fetele? Ar fi o investitie buna. Urmatorul o sa-mi ia o chirie mai buna, si poate si masina, ca telefon as avea deja.
Ea, in gand, varianta 2: dangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadanga
dangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadanga
dangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadanga
dangadangadangadangadangadangadangadanga. au, m-a dat cu capul de masa. dangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadanga
dangadangadangadangadangadangadangadangadangadang.
Intalnirea 2
Ea: - Iubiiiiii, crezi ca am sanii prea mici?
El: - Nu iubiiii, cum sa fie mici? Sunt jucausi. De ce ma intrebi?
Ea: - Pai lu' prietena mea Mirela, prietenu' ei i-a dat bani sa-si puna silicoane. Si ea le are mai mari ca ale mele.
El: - Pai de ce nu zici, iubi, asa? Uite, ia niste bani si pune-ti si tu in buze, sa moara fetele de invidie si sa am si eu ce povesti baietilor despre ce-mi faci tu cu buzele tale noi de Angelina.
Intalnirile 3-10
repetitive
Intalnirea 11
Ea: - Iubiii, de ce nu mai facem secs noi doi??
El: - Facem, dar mai rar. Am multa treaba la birou.
Inventar la final:
El: facut sex cu una buna, care fizic depaseste experientele de pana acum; mandrit de cateva ori prin Dorobanti cu buzele ei noi; povestit baietilor aventuri cu ea si buzele ei.
Ea: apartament 2 camere chirie platit in avans pe 6 luni, telefon Blackberry, abonament cu internet si Facebook gratis, silicoane in buze, experiente turistice si culinare.
El-ea: 0-1.
Ea - romanca, incadrabila in limitele 90-60-90, cu corespondent IQ de 10, ambitioasa din punct de vedere material in limitele trasate de figura ei materna (neancorate neaparat in realitatea actuala) si sustinute ideologic de anturaj, resurse proprii (materiale, financiare, cerebrale) - zero. Posesoare de elemente aparente de imagine propulsatoare de nivel social intr-o tara sub-dezvoltata, ca cetatean al ei - in limitele de jos, jongland cu aparentele pe principiul avantajului terenului propriu.
Schita dialog si comentarii regizorale:
El, in gand, evident in limba materna:
- Ce "cool" sunt azi si intotdeauna. Or sa pice femeile ca mustele in fata mea! Nimeni nu stie ca renunt la o masa pe zi ca sa-mi permit benzina la jeepul meu negru si ca de fapt merg la cazino ca sa mananc gratis masa de dinaintea aleia pe care o sa o sar.
Ea, observand nivelul de "cool" si picand ca musca, incercand o abordare curajoasa in limba lui materna:
- Hey, baby! Vrei sa ne cunoastem mai bine?
El: - La mine sau la tine?
Ea: - Aaaaahh, normal ca la tine, baby! Eu stau cu ai mei. Nu chiar acum, dar poate mai tarziu, imi vei plati chirie ca sa stau si eu singura, ca tot omu'.
El: - Ok.
In timpul actului secsual
El, in gand: - Uau, ce tari sunt femeile din tara asta. Fac secs asa, dezinteresat. Le place viata, asta e faza!
Ea, in gand, varianta 1: - Apartamentul cu chirie as vrea sa fie undeva langa ai mei, sa pot sa ii vizitez mai des fara sa dau bani la taxi. Oare daca insist putin si fac frumos imi ia si mie un Blackberry sa stau pe Facebook cu fetele? Ar fi o investitie buna. Urmatorul o sa-mi ia o chirie mai buna, si poate si masina, ca telefon as avea deja.
Ea, in gand, varianta 2: dangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadanga
dangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadanga
dangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadanga
dangadangadangadangadangadangadangadanga. au, m-a dat cu capul de masa. dangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadangadanga
dangadangadangadangadangadangadangadangadangadang.
Intalnirea 2
Ea: - Iubiiiiii, crezi ca am sanii prea mici?
El: - Nu iubiiii, cum sa fie mici? Sunt jucausi. De ce ma intrebi?
Ea: - Pai lu' prietena mea Mirela, prietenu' ei i-a dat bani sa-si puna silicoane. Si ea le are mai mari ca ale mele.
El: - Pai de ce nu zici, iubi, asa? Uite, ia niste bani si pune-ti si tu in buze, sa moara fetele de invidie si sa am si eu ce povesti baietilor despre ce-mi faci tu cu buzele tale noi de Angelina.
Intalnirile 3-10
repetitive
Intalnirea 11
Ea: - Iubiii, de ce nu mai facem secs noi doi??
El: - Facem, dar mai rar. Am multa treaba la birou.
Inventar la final:
El: facut sex cu una buna, care fizic depaseste experientele de pana acum; mandrit de cateva ori prin Dorobanti cu buzele ei noi; povestit baietilor aventuri cu ea si buzele ei.
Ea: apartament 2 camere chirie platit in avans pe 6 luni, telefon Blackberry, abonament cu internet si Facebook gratis, silicoane in buze, experiente turistice si culinare.
El-ea: 0-1.
Friday, October 15, 2010
Sinteza zilei. Sau Bianca Dragusanu a facut pre-infarct din cauza consumului excesiv de icre rosii contrafacute, din Belarus.
Priveste din unghiul asta.
Dimineata ma trezesc. Ma spal pe dinti cu pasta mea "pearly white whitening". Culmea, dar si sapunul pare sa fie facut tot din acest miraculor extras de perle. Cum l-or extrage oare? Si de unde atatea perle? Il utilizez si pe el. Crema cu extract concentrat de "natural beauty" imi mangaie pielea. Ma indrept catre bucatarie si-mi prepar o cafea "alintaromata", cu gust puternic, dar fin. Eliberez fiara din mine. Fiara trebuie hranita, asa ca ii dau cereale integrale care sa ii asigure energie pentru intreaga zi. Iau o multivitamina. Totul e pregatit pentru o zi minunata.
Imi invelesc formele corpului cu hainele "glamour", dar nu prea "fancy", spre "casual chic". Sunt pufoase. Ma incalt cu pantofii care respira. Ma urc in masina si sunt invaluita de mirosul de ocean. Sau e "new car"? Oricum ar fi. Benzina imi curata injectoarele in timp ce merg. Ajung la mall.
Hostess-ele de la tigari imi ofera inovatii tehnologice. Cumpar. Ma imbie sentimentul ca am facut ceva bun pentru sanatatea mea, putand totusi sa ma bucur in continuare de gustul rafinat, "fine-cut", al tutunului selectat cu atentie. Ma inconjoara panouri ce anunta noile colectii de "fashion": alege ce ti se potriveste din "military", "boho", "minimal", "electric", "animal print". O euforie de culori si modele. Cheltui irational.
Pauza de un moment de la euforie si irational. Un "fresh": portocale, grapefruit, mix? Un "frappe"? Cum "frappe": clasic, cu caramel, cu inghetata, cu boabe de cafea, cu gust de kit-kat, lion, mars, rom, whiskey, curacao? Suficient.
Ma intorc acasa. Pun niste muzica "lounge". Ma pregatesc. Ofer stralucire parului cu formula Q10. Sau era S32n5? Nu retin. Adaug volum cu spuma cu extract de par de babuin african. Masez usor.
Intru in clubul "glam", in "outfitul trendy", trec de "bouncer", vad "managerul", il salut. Iau loc la masa, sau stau la bar. Servesc o vodca cu suc de mere "golden". Doua. Socializez intens. Trei. Ma intorc. Iau un Liv52.
Privind lucrurile din perspectiva unui vocabular atat de divers, entuziast si mai mult decat bilingv, ai putea crede ca viata nu e deloc banalo-ordinaro-mediocra cum spun unii.
Sau ca ne-am pierdut certitudinea de a mai fi o tara vorbitoare de limba romana. Gurile rele.
Sa continui ratiunea.
Conform studiilor de specialitate, efectuate evident de specialisti in domeniu, anual cresc bugetele alocate de diversi producatori sau prestatori pentru marketing, PR, branding si alte cuvinte pompoase care denumesc domenii pompoase, fara vreun inteles real. Aici incep sa pierd ratiunea putin. Tot anual, canalele media sunt focusate pe reducerea sistematica si dramatica a calitatii continutului programelor si publicatiilor, provocand aproape automat o epidemie de scadere a nivelului de inteligenta al privitorilor si cititorilor si ascultatorilor. Functioneaza.
Conform calculelor estimative initiale, deveniti de pe acum redusi mintal (comparativ cu un an sau mai multi inainte), cei de mai sus, fiind concomintent reprezentantii grupului-tinta de "consumatori", vor cumpara orice oricum! Asa cum cred oricum orice! Rationamentul a functionat. Functioneaza intotdeauna.
Aici mi se ridica niste semne de intrebare. Ar trebui sa le spuna cineva sa nu se mai straduie atat si sa nu mai cheltuiasca sume fabuloase pe campanii cu impact "global"; sa nu mai iroseasca talent, timp, energie, echipe intregi de cercetatori, copy-writeri, dtp-isti, accounti, execi. Luati-va o vacanta, descoperiti traiul simplu, placerile vietii, natura. Oamenii sunt mai prosti decat va asteptati chiar si voi! Politica a inceput sa inteleaga asta de mai demult si a redus capacitatea motoarelor. Publicitatea se incapataneaza. Sa ia aminte, zic, ca n-are rost atata trambalat about nothing.
In sustinerea ideii:
Dimineata ma trezesc. Ma spal pe dinti cu pasta mea "pearly white whitening". Culmea, dar si sapunul pare sa fie facut tot din acest miraculor extras de perle. Cum l-or extrage oare? Si de unde atatea perle? Il utilizez si pe el. Crema cu extract concentrat de "natural beauty" imi mangaie pielea. Ma indrept catre bucatarie si-mi prepar o cafea "alintaromata", cu gust puternic, dar fin. Eliberez fiara din mine. Fiara trebuie hranita, asa ca ii dau cereale integrale care sa ii asigure energie pentru intreaga zi. Iau o multivitamina. Totul e pregatit pentru o zi minunata.
Imi invelesc formele corpului cu hainele "glamour", dar nu prea "fancy", spre "casual chic". Sunt pufoase. Ma incalt cu pantofii care respira. Ma urc in masina si sunt invaluita de mirosul de ocean. Sau e "new car"? Oricum ar fi. Benzina imi curata injectoarele in timp ce merg. Ajung la mall.
Hostess-ele de la tigari imi ofera inovatii tehnologice. Cumpar. Ma imbie sentimentul ca am facut ceva bun pentru sanatatea mea, putand totusi sa ma bucur in continuare de gustul rafinat, "fine-cut", al tutunului selectat cu atentie. Ma inconjoara panouri ce anunta noile colectii de "fashion": alege ce ti se potriveste din "military", "boho", "minimal", "electric", "animal print". O euforie de culori si modele. Cheltui irational.
Pauza de un moment de la euforie si irational. Un "fresh": portocale, grapefruit, mix? Un "frappe"? Cum "frappe": clasic, cu caramel, cu inghetata, cu boabe de cafea, cu gust de kit-kat, lion, mars, rom, whiskey, curacao? Suficient.
Ma intorc acasa. Pun niste muzica "lounge". Ma pregatesc. Ofer stralucire parului cu formula Q10. Sau era S32n5? Nu retin. Adaug volum cu spuma cu extract de par de babuin african. Masez usor.
Intru in clubul "glam", in "outfitul trendy", trec de "bouncer", vad "managerul", il salut. Iau loc la masa, sau stau la bar. Servesc o vodca cu suc de mere "golden". Doua. Socializez intens. Trei. Ma intorc. Iau un Liv52.
Privind lucrurile din perspectiva unui vocabular atat de divers, entuziast si mai mult decat bilingv, ai putea crede ca viata nu e deloc banalo-ordinaro-mediocra cum spun unii.
Sau ca ne-am pierdut certitudinea de a mai fi o tara vorbitoare de limba romana. Gurile rele.
Sa continui ratiunea.
Conform studiilor de specialitate, efectuate evident de specialisti in domeniu, anual cresc bugetele alocate de diversi producatori sau prestatori pentru marketing, PR, branding si alte cuvinte pompoase care denumesc domenii pompoase, fara vreun inteles real. Aici incep sa pierd ratiunea putin. Tot anual, canalele media sunt focusate pe reducerea sistematica si dramatica a calitatii continutului programelor si publicatiilor, provocand aproape automat o epidemie de scadere a nivelului de inteligenta al privitorilor si cititorilor si ascultatorilor. Functioneaza.
Conform calculelor estimative initiale, deveniti de pe acum redusi mintal (comparativ cu un an sau mai multi inainte), cei de mai sus, fiind concomintent reprezentantii grupului-tinta de "consumatori", vor cumpara orice oricum! Asa cum cred oricum orice! Rationamentul a functionat. Functioneaza intotdeauna.
Aici mi se ridica niste semne de intrebare. Ar trebui sa le spuna cineva sa nu se mai straduie atat si sa nu mai cheltuiasca sume fabuloase pe campanii cu impact "global"; sa nu mai iroseasca talent, timp, energie, echipe intregi de cercetatori, copy-writeri, dtp-isti, accounti, execi. Luati-va o vacanta, descoperiti traiul simplu, placerile vietii, natura. Oamenii sunt mai prosti decat va asteptati chiar si voi! Politica a inceput sa inteleaga asta de mai demult si a redus capacitatea motoarelor. Publicitatea se incapataneaza. Sa ia aminte, zic, ca n-are rost atata trambalat about nothing.
In sustinerea ideii:
Thursday, October 14, 2010
Salariile bugetarilor vor fi reduse cu inca 25% pana la sfarsitul anului, anunta Guvernul.
Asta asa, sa vedem daca titlul socant urmat de lipsa unor informatii relevante pentru subiect e o actiune generatoare de trafic.
Ai crede ca da, din moment ce pe schema asta se bazeaza toata industria media de pe la noi. Si de pe langa.
Data viitoare incercam si cu poza unui batran subnutrit, in pijama, eventual afara si tapetat cu o majora aura de tristete*.
*Rezultatele sondajelor vor fi publicate ulterior, urmate de negarea responsabilitatii pentru efectele comunicarii lor.
Ai crede ca da, din moment ce pe schema asta se bazeaza toata industria media de pe la noi. Si de pe langa.
Data viitoare incercam si cu poza unui batran subnutrit, in pijama, eventual afara si tapetat cu o majora aura de tristete*.
*Rezultatele sondajelor vor fi publicate ulterior, urmate de negarea responsabilitatii pentru efectele comunicarii lor.
Monday, October 11, 2010
ori suntem hoti, ori nu suntem.
Cand traiesti intr-o tara de mana a treia, iti asumi niste chestii. Indiferent daca mana a treia inseamna nivelul economiei tarii, al conducerii ei sau al rezidentilor (in cazul nostru ar fi si greu sa definesti care dintre ele e proeminent). Deci iti asumi niste chestii. Chestii precum ca altii mai destepti vor veni sa faca pe bani multi ceea ce tu nu esti in stare pentru ca apoi sa-ti vanda tot tie la supra-pret niste servicii de care inainte beneficiai aproape gratis, ca altii mai potenti vor veni sa investeasca pe termen lung si pentru un profit considerabil (castigat tot din banii tai) in timp ce tu esti preocupat sa-ti furi smechereste propria caciula si sa o vinzi la sub-pret doar ca sa iasa banu' acuma repede si ca sa nu cumva sa fure/vanda vecinul mai repede ca tine.
Iti asumi ca vei face partie libera si altora asemeni tie, care se vor inhaita si ei in furatul si vanzarea caciulii ca si tine, si se vor aduna te miri de pe unde sa puna si ei umarul la furtul-sport national. Si poate o vor face chiar mai bine. De fapt e cert ca o fac mai bine decat tine. Pana si asta! Iti asumi ca altii vor veni sa spele bani folosindu-te de tine, de economia ta gaunoasa, de hibele tale legislative, de fraierii din campul muncii care se inhama cu entuziasm la proiectele lor crezand cu naivitate si ca vor ajunge sa fie realizate.
Dar nu prea iti asumi. Si aici nu prea iti iese partea cu evaluatul consecintelor. Nu iese partea in care cat ai furat tot nu iti ajunge. Si tot nu te face mai om decat erai. Si vanzarea nu ti-a priit ca tot a venit altu, a luat mai ieftin de la tine si a vandut altuia cu mai mult. Nu ti-a priit nici cand ai constatat ca te-ai vandut pe tine si nu prea a iesit mare lucru. Ca nevasta-ta s-a vandut si ea si tot nu a iesit mai nimic. Si nu ti-a placut asta. Si de ce, ma rog, nu a iesit cum era de asteptat? Pentru ca gandesti de mana a treia!
Iti asumi ca vei face partie libera si altora asemeni tie, care se vor inhaita si ei in furatul si vanzarea caciulii ca si tine, si se vor aduna te miri de pe unde sa puna si ei umarul la furtul-sport national. Si poate o vor face chiar mai bine. De fapt e cert ca o fac mai bine decat tine. Pana si asta! Iti asumi ca altii vor veni sa spele bani folosindu-te de tine, de economia ta gaunoasa, de hibele tale legislative, de fraierii din campul muncii care se inhama cu entuziasm la proiectele lor crezand cu naivitate si ca vor ajunge sa fie realizate.
Dar nu prea iti asumi. Si aici nu prea iti iese partea cu evaluatul consecintelor. Nu iese partea in care cat ai furat tot nu iti ajunge. Si tot nu te face mai om decat erai. Si vanzarea nu ti-a priit ca tot a venit altu, a luat mai ieftin de la tine si a vandut altuia cu mai mult. Nu ti-a priit nici cand ai constatat ca te-ai vandut pe tine si nu prea a iesit mare lucru. Ca nevasta-ta s-a vandut si ea si tot nu a iesit mai nimic. Si nu ti-a placut asta. Si de ce, ma rog, nu a iesit cum era de asteptat? Pentru ca gandesti de mana a treia!
Friday, October 8, 2010
oda lui Goagal.
Goagal e un tip fin. I-as defini stilul ca fiind "casual chic". Nu e adeptul "haute couture" pentru ca e clar ca nu il reprezinta si nici nu ii sustine ideile. Uneori, isi mai alege accesorii neobisnuite, insa o face pentru a sublinia un fapt. Nu orice fapt. Si intotdeauna se leapada de a purta acel accesoriu exact vine timpul sa faca asta. Point taken, accessory removed. Si in mod cert nu se repeta cu accesorizarea asta.
E cum ar trebui sa fie barbatul ideal: simplu, clasic, subtil dar ferm si dezbracat aparent de prejudecati. Nu are nimic de ascuns. Ce e, e ce e. Ce vezi, asta primesti. Plus rezultate! Rezultatele! E "result oriented", asta e cert. Tot omul stie asta despre el.
Nu intreaba, nu ridica sprancene, nu judeca, nu chestioneaza. Nu vrea sa stie de ce vrei sa stii, nu ii pasa daca informatia pe care o cauti e despre studiile lui Carl Jung sau porno cu sau pentru midgeti. El doar se informeaza pentru tine. Si gaseste ce cauti. Si iti livreaza. Ai putea spune ca e pro-activ. Orice multinationala si-ar dori sansa sa il exploateze.
Nu iti pierde timpul cu rezultate irelevante si nici cu informatii prea vechi. Structureaza totul logic si concis, ca un meniu de Nokia vechi (unii ar putea sa ma contrazica, dar eu zic "Ma pupati!") sau ca o asistenta personala scolita la Harvard.
Astazi, Goagal e putin melancolic, dar pacifist si bine intentionat ca intotdeauna, sarbatorind cu fast aniversarea a 70 de ani de la nasterea lui John Lennon. Asa:
*M-am gandit ca, celebrandu-i el pe altii, merita si el o oda romaneasca.
*Si P.P.S: Nu era cazul sa intram in polemici despre furturi de date personale, folosire incorecta de instrumente de colectare de date, conflict de interese, monopol, discriminare si alte alea. Nimeni nu-i perfect! Nici Goagal!
E cum ar trebui sa fie barbatul ideal: simplu, clasic, subtil dar ferm si dezbracat aparent de prejudecati. Nu are nimic de ascuns. Ce e, e ce e. Ce vezi, asta primesti. Plus rezultate! Rezultatele! E "result oriented", asta e cert. Tot omul stie asta despre el.
Nu intreaba, nu ridica sprancene, nu judeca, nu chestioneaza. Nu vrea sa stie de ce vrei sa stii, nu ii pasa daca informatia pe care o cauti e despre studiile lui Carl Jung sau porno cu sau pentru midgeti. El doar se informeaza pentru tine. Si gaseste ce cauti. Si iti livreaza. Ai putea spune ca e pro-activ. Orice multinationala si-ar dori sansa sa il exploateze.
Nu iti pierde timpul cu rezultate irelevante si nici cu informatii prea vechi. Structureaza totul logic si concis, ca un meniu de Nokia vechi (unii ar putea sa ma contrazica, dar eu zic "Ma pupati!") sau ca o asistenta personala scolita la Harvard.
Astazi, Goagal e putin melancolic, dar pacifist si bine intentionat ca intotdeauna, sarbatorind cu fast aniversarea a 70 de ani de la nasterea lui John Lennon. Asa:
*M-am gandit ca, celebrandu-i el pe altii, merita si el o oda romaneasca.
*Si P.P.S: Nu era cazul sa intram in polemici despre furturi de date personale, folosire incorecta de instrumente de colectare de date, conflict de interese, monopol, discriminare si alte alea. Nimeni nu-i perfect! Nici Goagal!
Wednesday, October 6, 2010
Eroul nostru.
Eroul nostru traieste intr-o tara integrata european. Dimineata, la cafea, el se bucura de beneficiile globalizarii, gandind "mare om, mare caracter al de-a pus la cale treaba asta. Cum s-o fi gandit el sa fie bine tuturor asa..". Are un apartament mediu, cu mobila medie, utilat mediu. O prietena medie, viata sociala pe masura, pachet cablu TV mediu, pachet telefonie fixa si mobila medii, venit mediu - ca doar de-acolo sunt generate toate celelalte. Bucuria lui de a trai - medie. Asta in cazul in care o constientizeaza sau o considera vreodata.
Cu un interes moderat, sustinut in principal de dorinta de a prinde cateva elemente utile unei viitoare conversatii mediocre, priveste la TV catre Mircea Badea. Ce vede acolo - irelevant. Si sub mediocru.
Terminand plicul de 3-in-1, pleaca spre birou. Face uz de retelele de transport in comun pentru a ajunge acolo. Pe drum, companie ii tin ceilalti europeni, aflati si ei in drum spre birou. Nu zambesc, nu comunica, se inghesuie, injura, chiar si acolo se straduie non-verbal sa para altfel decat sunt (ca asa-i portul prin partea asta a Europei), unii miros altfel decat curat, altii incearca prea mult sa acopere mirosul celor de mai sus - toti concesionati Europei.
Ajunge la firma. Acolo, il intampina colegii lui, europeni ca si el, si - ca si el - multumiti de sansa de a contribui la bunastarea europeana prin munca cinstita si pretentii minime de retributie. Sefii, ceva mai europeni decat el sau colegii lui, isi indeplinesc indatoririle cu rigoare si profesionalism. European.
La birou, ziua se desfasoara conform graficelor (cel mai probabil europene). Spre final, sefii vor fi multumiti de productivitatea angajatilor, angajatii vor fi multumiti de prestatia lor in favoarea altora si mai ales pentru faptul ca nu li s-a cerut vreun aport prea personal. Just another day at the office.
Semi-multumiti de semi-existenta lor, europenii se retrag spre casa. Si Eroul nostru. Folosesc acelasi transport in comun, intalnesc aceiasi oameni. Coboara la aceeasi statie, traverseaza pe la acelasi semafor si merg pe acelasi trotuar.
Ajung in acelasi apartament mediu, in blocul lor mediu, situat intr-o locatie rezonabila - de preferat in vecinatatea transportului in comun -, cu vecini mediocri si facilitati la fel. Liftul miroase. Ghena iar s-a infundat. Vecinul de la 6 isi jeleste soarta europeana ascultand manele rromanesti.
Probleme?? Mediocre!
Cu un interes moderat, sustinut in principal de dorinta de a prinde cateva elemente utile unei viitoare conversatii mediocre, priveste la TV catre Mircea Badea. Ce vede acolo - irelevant. Si sub mediocru.
Terminand plicul de 3-in-1, pleaca spre birou. Face uz de retelele de transport in comun pentru a ajunge acolo. Pe drum, companie ii tin ceilalti europeni, aflati si ei in drum spre birou. Nu zambesc, nu comunica, se inghesuie, injura, chiar si acolo se straduie non-verbal sa para altfel decat sunt (ca asa-i portul prin partea asta a Europei), unii miros altfel decat curat, altii incearca prea mult sa acopere mirosul celor de mai sus - toti concesionati Europei.
Ajunge la firma. Acolo, il intampina colegii lui, europeni ca si el, si - ca si el - multumiti de sansa de a contribui la bunastarea europeana prin munca cinstita si pretentii minime de retributie. Sefii, ceva mai europeni decat el sau colegii lui, isi indeplinesc indatoririle cu rigoare si profesionalism. European.
La birou, ziua se desfasoara conform graficelor (cel mai probabil europene). Spre final, sefii vor fi multumiti de productivitatea angajatilor, angajatii vor fi multumiti de prestatia lor in favoarea altora si mai ales pentru faptul ca nu li s-a cerut vreun aport prea personal. Just another day at the office.
Semi-multumiti de semi-existenta lor, europenii se retrag spre casa. Si Eroul nostru. Folosesc acelasi transport in comun, intalnesc aceiasi oameni. Coboara la aceeasi statie, traverseaza pe la acelasi semafor si merg pe acelasi trotuar.
Ajung in acelasi apartament mediu, in blocul lor mediu, situat intr-o locatie rezonabila - de preferat in vecinatatea transportului in comun -, cu vecini mediocri si facilitati la fel. Liftul miroase. Ghena iar s-a infundat. Vecinul de la 6 isi jeleste soarta europeana ascultand manele rromanesti.
Probleme?? Mediocre!
Monday, October 4, 2010
ma ocup cu rezistatul
desi nu o sa iasa vreodata o profesie apreciata din asta. poate ar trebui. putini rezista, multi se refugiaza, iar asta nu se califica drept rezistat adevarat.
incerc sa-mi fac o statuie. si sa rezist in spatele ei, refugiindu-ma acolo.
am terminat cu grevele si manifestantii? ca nu am mai scos de ceva vreme capul din transee. a revenit economia pe linia de plutire unde fusese adusa tot de altii? sau inca mai speram ca facand mmm Nimic! vor veni ei inapoi cu entuziasmul de alta data si vom scapa si de data asta de norul negru care se plimba deasupra noastra?
inteleg ca nu. vremea e urata, si ea stie cel mai bine cum merg lucrurile.
macar o mana de intelectuali au scos cu mana goala dintr-un "think tank" (uuuuuu) ideea sa imbrace Rom-ul (ciocolata aia proasta, dar atat de romaneasca incat o cumparai gandindu-te la vremurile bune comuniste cand a manca o ciocolata - proasta - era un vis ce devenea realitate mult prea rar. ma opresc aici, nu stiu despre perioada aia suficiente cat sa lansez pareri prea vaste)ei bine, sa o imbrace pe ea ciocolata, in hainele unchiului Sam (Sam cu numele de familie Goldner daca ma intrebi pe mine). Ideea? Nici ei nu o stiu, daramite noi "tinta"!
Nu pot decat sa spun ce am raspuns eu la intrebarea "Pe care o preferati (ca imagine)? Pe cea veche (purtand un tricolor maroniu, colectia Toamna-Iarna 1989)? Sau pe cea viu americana?": "Pe cea maro-romaneasca. Si daca vreti sa continuam ideea, va rog transmiteti marketing-ului de la Rom ca, la momentul asta nimeni nu ii mai asteapta pe americani, ba chiar cred ca i-am prefera pe rusi."
Era prea mic ca sa inteleaga aberatiile mele, dar l-am rugat sa le noteze. Si ulterior am privit cu placere cum nimeni din Billa nu ii spunea ca prefera altceva decat maroneasca!
One small victory for me, one giant leap for.. whatever!
incerc sa-mi fac o statuie. si sa rezist in spatele ei, refugiindu-ma acolo.
am terminat cu grevele si manifestantii? ca nu am mai scos de ceva vreme capul din transee. a revenit economia pe linia de plutire unde fusese adusa tot de altii? sau inca mai speram ca facand mmm Nimic! vor veni ei inapoi cu entuziasmul de alta data si vom scapa si de data asta de norul negru care se plimba deasupra noastra?
inteleg ca nu. vremea e urata, si ea stie cel mai bine cum merg lucrurile.
macar o mana de intelectuali au scos cu mana goala dintr-un "think tank" (uuuuuu) ideea sa imbrace Rom-ul (ciocolata aia proasta, dar atat de romaneasca incat o cumparai gandindu-te la vremurile bune comuniste cand a manca o ciocolata - proasta - era un vis ce devenea realitate mult prea rar. ma opresc aici, nu stiu despre perioada aia suficiente cat sa lansez pareri prea vaste)ei bine, sa o imbrace pe ea ciocolata, in hainele unchiului Sam (Sam cu numele de familie Goldner daca ma intrebi pe mine). Ideea? Nici ei nu o stiu, daramite noi "tinta"!
Nu pot decat sa spun ce am raspuns eu la intrebarea "Pe care o preferati (ca imagine)? Pe cea veche (purtand un tricolor maroniu, colectia Toamna-Iarna 1989)? Sau pe cea viu americana?": "Pe cea maro-romaneasca. Si daca vreti sa continuam ideea, va rog transmiteti marketing-ului de la Rom ca, la momentul asta nimeni nu ii mai asteapta pe americani, ba chiar cred ca i-am prefera pe rusi."
Era prea mic ca sa inteleaga aberatiile mele, dar l-am rugat sa le noteze. Si ulterior am privit cu placere cum nimeni din Billa nu ii spunea ca prefera altceva decat maroneasca!
One small victory for me, one giant leap for.. whatever!
Subscribe to:
Posts (Atom)